Existența bibliotecii municipale din Toplița începe aproape concomitent cu punerea bazelor Despărțământului Toplița al Astrei. Datorăm astfel cea mai mare apreciere celor care au avut inițiativa constituirii acestui Despărțământ. Între aceștia, mureșenii Ioan Banciu (unul din membrii de bază al Asociațiunii Astra)  și dr. Ioan Bozdoc, președintele Despărțământului Județean Mureș sunt cei care au contat pentru istoria Toplițeană.

La data de 29 mai 1927 îl aflăm pe dr. Ioan Bozdoc pregătindu-se să vină la Toplița spre a înființa un Despărțământ al Astrei, pentru discuțiile preliminare de întemeiere fiindu-i recomandat dl. doctor Nicolae Vasu. În scurt timp aveau să ajungă în vatra satului toplițean „10 biblioteci populare pentru comune, 300 de cărți și 15 exempolare ale Statutului Astrei”[1].

Ședința de instituire a Despărțământului a avut loc pe data de 5 iunie 1927. Intuind un bun prilej pentru a pune bazele unei organizaţii culturale, dl. Ioan Bozdoc aduce în atenţia intelectualității toplițene nevoia de conlucrare, dincolo de orice ambiții și interese.

Prima structură de conducere astristă a înglobat atât un comitet de conducere, cât și unul executiv. Ulterior se mai adăugă câțiva membri care se înscriu la apelul d-lui Ioan Bozdoc. În documente totalul membrilor apare astfel:  14 membrii pe viață, 22 membrii fondatori, și 1 membru activ.[2]

Notarul Petre A. Boțian considera chiar de la înființare că se aflau în momentul istoric. În acest moment prin acțiunile tuturor, acesta afirma că era nevoie să se contribuie la dezvoltarea orașului și a zonei, prin întemeierea unor puncte economice și culturale. Acesta propunea cuprinderea în planul de Construcții edilitare a unei Case naționale pentru întreaga Plasă Toplița, care să fie dotată cu o sală care să răspundă nevoilor lor de întrunire și chiar un cinematograf.

Mânați de entuzism și de conștiința că înfăptuiau un lucru măreț, proaspăt numiții membrii ai Astrei și-au pus în practică țelurile pentru a construi pentru prima dată ăn istorie o atmosferă de cultură deosebită pe meleagurile toplițene.

Asociațiunea pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român s-a extins uluitor, găsindu-și adepți în mai multe localități învecinate cu Toplița. Sibiul și-a îndeplinit uimitor de bine rolul de centru cultural reprezentativ, onorându-și promisiunile și acordând sprijin necesar de fiecare dată în care a fost nevoie. Nu a durat mult și a apărut inspirata idee de a înființa la Toplița o ”Casă de citire”.

În 5 iunie 1927 Filiala „Astra” Mureș se angaja public să sprijine despărțământul toplițean.

Își  dorea să ofere un mare număr de cărți pentru popor, iar Primăria Toplița, care avea în planul edilitar construirea unei Case naționale, își dădu tot concursul pentru amenajarea unei „case de citire”. Din raportul general trimis către Sediul Central al ASTREI, ne rămân mărturie cuvintele astriștilor toplițeni: „Cheltuielile le-am redus la minimum, în așa fel că nu s-au achitat nici chiar spesele de transport ale conferențiarilor, pentru ca toate sumele să servească la închirierea și amenajarea unui local propriu. Pentru ca activitatea noastră să fie coordonată și destul de eficace necondiționat, avem lipsă de un local unde membrii noștrii să se poată întruni pentru consfătuiri și unde să găsească loc pentru recreație, iar din bibliotecă, hrană sufltetească”.

În cadrul şedinței din august, în noua Sală Cinema „Astra”, președintele Vasu Nicolae își exprima rugămintea fierbinte ca cetățenii să frecventeze cât mai des biblioteca ASTREI, „unde ne stau la dispoziție cărți folositoare ” și, de asemenea, îi ruga pe concetățeni să „neglijeze crâșmele, care au consecințe morale atât de nefaste.” Pe lângă aceasta, dintr-o adresă datată 1 octombrie 1928, aflăm că  Despărțământul căuta un spațiu de 2 camere pentru a instala proaspăt înființata bibliotecă și că s-au strâns 2000 lei lunar pentru chirie în acest sens.

Între timp, în 1929, sub egida despărțământului astrist, apărea ziarul local „Glasul Călimanilor” ce se tipărea la Reghin. Au publicat aici articole toplițenii fruntași: Aurel Petre Bonțian, protopopul Ioan Maloș, Octavian Neamțu, Eugen Nicoară, Nicolae Vasu, Eugen Andrei, T. Hd Speranția etc.

Unul din colaboratorii importanţi Ioan Tolan era, de altfel, și corespondent permanent la Ziarul național „Dimineața” și datorită acestuia s-au păstrat în cea mai mare parte datele trecutului toplițean din perioada interbelică. Datorăm lui prof. Octavian Bucur publicarea materialelor sale apărute în presa acelor ani.

Conducerea Băncii „Cetatea”, care își avea sediul în Brașov, și care a fost imediat interpelată, refuzase inițial vreun sprijin, pe motiv că spațiul vizat nu este disponibil, însă revine asupra deciziei în anul 1931. Episcopul Emilian Antal, după unele surse, pare să fi fost omul cheie care a influențat această hotărâre. Bazele Bibliotecii fuseseră deja puse prin hărnicia Comitetului de conducere al Despărțământului Toplița al Astrei, într-un locaș în spațiul primăriei și se pare că deja se înființase și un prim post de radio.

În 16 noiembrie 1928 corespondentul Ioan Tolan înforma populația: „Duminică s-a inaugurat Casa de Citire a despărțământului „Astra” de aici. Este prima încercare de felul acesta, iar entuziasmul cu care publicul a ținut să participe la această manifestație ne face să credem că va fi de un real folos cultural. Doritorii de cultură și distracție plăcută găsesc cărți, ziare și reviste. Inovația cea mai plăcută este aparatul modern de radio, primul instalat într-un local public, la dispoziția tuturor.”[3]

În 1928, la Școala Primară (Centrală) de Stat este numit un nou învățător, Nicolae Oprea. Absolvent de Conservator la Cluj, acesta dovedeşte de la început o implicare activă în cadrul Despărțământului și devine și mai implcat începînd cu anul 1930, ca membru de bază în noua structură locală de conducere.

Prevăzute și în planul de dezvoltare astrist s-au putut realiza în acei ani și alte mari realizări, în special în anul 1930, când se înființa Reuniunea Femeilor Române, Stația meteo, iar în 1931, Ocolul Silvic și  Cooperativa de Agricultură și Comerț.

În 1931 Nicolae Oprea prezenta un raport despre cărțile din biblioteca toplițeană, despre distribuirile de carte și despre „apetitul de a citi” al toplițenilor, despre nevoia de a dezvolta colecția cu cărți valoroase.  Biblioteca se afla în spațiul închiriat de Banca Cetatea,  cu titlu gratuit. Ea deținea în acea perioadă de început 550 de cărți. N. Oprea se angaja, la ședința din 25 iuanurie, să facă o cerere la Casa Școalelor ca să înzestreze biblioteca cu cărți noi. Prin conferințe și serbări naționale, programe cultural-artistice, spectacole de teatru, prin cotizații bine chivernisite, „Astra” începe să aibă câteva venituri. În 1933, același învățător asigura, la nivel de comună, desfășurarea activităților de lectură. Era sprijinit de viitoarea sotie, Zara Cecilia, tânără care fusese participantă la întâlnirile de la Vălenii de Munte pe care le organiza în acele timpuri Nicolae Iorga.

În 1934 reprezentant din partea bibliotecii, apărea Florian Nistor (învățător și director la Școala nr. 1). Acesta informa adunarea astriștilor din acel an că în bibliotecă existau 610 cărţi, din care au fost citite, în cursul anului, de către elevi și locuitori,  274.

Activitatea culturală cea mai intensă a Despărțământului s-a realizat între 1931 și 1934. Din 1935-1936 accentul s-a pus pe extinderea numărului de documente al bibliotecii şi pe activitatea unui nou Cămin de cultură, iar numărul activitățălor culturale în cadrul „Astrei” s-a redus.

În 1934, la inițiativa lui N. Oprea, ia ființă Căminul „Patriarhul Miron”, o societate afiliată național Fundației Regale Carol an II-lea. În acelaşi timp, în ţară, luau fiinţă multe cămine de acest tip, tot sub egida şi finanţarea Familiei Regale.

Să ne amintim faptul că, din 1925, Miron Cristea fusese numit Patriar al României , cea mai înaltă funcție  în ierarhia bisericească,  lucru care se întâmpla odată cu instituirea Patriarhiei Române, dar și de faptul că, din 1930, România era condusă de regele Carol al II-lea, un monarh autoritar, însă unul care a iubit cultura şi a susţinut-o pe deplin.

La condurerea Căminului topliţean a fost numit iniţiatorul lui, învățătorul Nicolae Oprea. Căminul Cultural „Patriarhul Miron” se constituia într-o bună parte și cu membrii ai Despărțământului Astra din Toplița. Comitetul proaspăt înfiinţatei societăți era format din membri fostului comitet de conducere al despărțământului: [4] N. Oprea, președinte, Gh Huțu, secretar, Neamțu Octavian, cenzor, Ioan Suceavă, Aurel Gliga, Vasu Nicolae, N. Gheorghiu.

Nicolae Oprea, învăţător, coregraf, dirijor, dar şi corespondent la ziarul „Universul”, s-a ocupat, până în 1934 şi de biblioteca comunei şi de activităţi culturale. Ideea de a constitui un cămin cultural  a  venit se pare de la faptul că învătătorul coordona de o bucată de vreme un grup coral şi teatral extrem de activ în Topliţa.

Facem câţiva pasi în timp pentru a urmări și traseul cărților din bibliotecă.

În acest sens aflăm că, între 1935 -1949, biblioteca a funcționat în cadrul fostei primării, într-o clădire amplasată pe locul actualului parc central.

În ce privește activitatea pe timpul Căminului „Patriarhul Miron”, documentele dovedesc că se intensificase mult activitatea culturală (mai ales că în comună exista și o sală de cinema). Învățătorii și preoții, notarii și mulți alți iubitori de cultură, chiar și unii consilieri ai comunei, desfășurau și participau la activități cultural-educative.

Peste timp, în 1959, biblioteca crescuse la peste 10000 volume. Biblioteca funcționa în aceeași clădire în care a funcţionat, până în 1968, și Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu”.

Între anii 1968 și 1983, la bibliotecă, se strânseseră un număr de peste 25000 de cărți.  Desfăşurarea activității se făcea în clădirea fostului Tribunal, pe strada denumită Nicolae Bălcescu. Apoi, timp de  37 de ani, instituţia a putut fi găsită pe Str. Borsecului, la nr. 1. Spațiul de aici nu era însă prea generos, baza materială a trebuit înghesuită toată la parterul clădirii, iar poziția nu foare centrală nu o favoriza. De asemenea acel spațiu era neprielnic pentru lectură și depozitare, având camere micuțe, în plus,  la etaj, deasupra întregii biblioteci, își desfășura activitatea  o grădiniță de copii.

În 1986, Biblioteca avea 43000 volume și deținea o filială în cartierul Aluniș.

Din 1956, biblioteca a primit denumirea de Biblioteca Orășenească Toplița, urmând ca până în 1969, să fie inclusiv bibliotecă raională. Apoi, odată cu trecerea la statutul de municipiu, biblioteca a devenit municipală. În 2002 Biblioteca municipală Toplița totaliza un număr de 58000 de documente,  mai apoi, în 2006, peste 60000 de documente.

În perioada Regiunii Autonome Maghiare Mureș biblioteca a fost subordonată Comitetului de Cultură al Raionului Toplița, subordonat la rândul lui, Comitetului de Cultură al Regiunii Autonome Mureș.

De acest Comitet Raional de Cultură și Artă depindeau toate bibliotecile comunale din Raionul Toplița.

Dintr-un raport trimestrial pentru anul 1964 aflăm că numărul de volume la nivel de raion, în toate cele 33 biblioteci, era de 86460 volume. Tot în acel raport se mai arată faptul că aceste biblioteci au atras peste 8500 de cititori și au distribuit cititorilor Topliţei peste 73426 de cărți.

În perioada aceasta biblioteca avea menirea și de a oferi sprijin cursanților de la învățământul agricol de 3 ani, cursanților înscrişi la învățământului de partid și cadrelor didactice.

Se organizau expoziții cu titluri ca: „Cum puteți obține furaje de calitate?”, „Cum puteți afla metode de creștere a animalelor?” etc.

În 1963, brigada de informare era formată din: Cadar Alexandru, secretar al comitetului regional de partid, Andrei Ioan, secretar executiv al Sfatului Popular Raional. Biblioteca Toplița, cu implicarea Comitetului și a Comisiilor Comunale, organiza deseori concursuri, simpozioane, conferințe. În anul 1964, de exemplu, se raportau cca 1727 intelectuali care fuseseră trimiși, organizaţi în brigăzi, în teritoriu (în tot raionul) Toplița pentru a susţine 1472 conferințe cu cca. 304164 participanți.

La Toplița, activitatea în bibliotecă, în următorul an cupridea nenumărate manifestări care aveau ca reper  cartea: 64 activități în bibliotecă, 23 recenzii: 12 seri literare: 2 consfătuiri cu cititorii: 2 alte manifestări: 3 la Club, 16 informări politice, 1260 participări cu public, 26 conferinţe radio.

S-au mai desfășurat alte 21 conferințe cu un număr de 930 participanți.

De asemenea o altă activitate pe care o aflăm raportată, este cea de la Cinematograf: responsabilul pentru cineficare era Hejj Tiberiu, iar instructor Kertes Eugen.

La brigada de tineret Stânceni activa Morariu Liviu, care răspundea de elaborarea conferințelor și trimiterea acestora. Din ianuarie până în mai, într-un singur an, se înregistraseră la cinematograf cca 149846 spectatori.

Pentru a-și desfășura activitatea, în perioada comunistă, statul din nefericire, considera că e necesar ca bibliotecile și căminele, stațiile de radioficare și cinematografele să primească regulat informări privind tematica muncii culturale.

Chiar dacă organelor statului li cominca că totul este sub control, de fapt lucrurile nu prea stăteau așa, oamenii, chiar dacă trebuiau să se conformeze în scris, ei manifestau și pe atunci un spirit liber și plin de dorința de a se dezvolta și de a fi cât mai puțin controlați de stat.

În cartea sa „Contribuții la istoria Județului Harghita”, Aurel Marc, fost director al arhivelor Miercurea Ciuc, care fusese angajat în 1965 la Stația de Radioficare, și care a fost,  între 1968 și 1972, director al Casei de Cultură Toplița, prezintă realitatea de la firul ierbii:

„Disertam ore în șir – într-o vreme a atotputerniciei maselor – despre rolul elitelor”¹[5] (Mihai Groza) sau „În ciuda faptului că în anii 1983- 1989 era interzis, îi plăcea (lui Aurel Marc) să vorbească despre savanții culturii românești, despre istorici, personalități de seamă ale bisericii ortodoxe, despre familia regală”[6]

În ce priveşte activitatea realizată în această perioadă prin grija bibliotecii trebuie să subliniem rolul pe care l-a avut aceasta în creșterea performanței și calității educației.

Literatura de calitate a fost întotdeauna principalul filon prin care cultura a rămas aproape de sufletul cititorilor. Promovând cartea, biblioteca a promovat valorile dar și comunitatea și, deschizând pagini de știință,  a promovat excelența și performanța în educație.

Eforturile și realizările au fost deosebit de semnificative. O dovedește numărul de cititori și rezultatele elevilor care frecventau biblioteca, lucru deloc de neglijat.

Peste ani,  odată cu procesul de tehnologizare, și biblioteca din Toplița, prin grija directoarei Natalia Doltea, care a implementat în bibliotecă sistemul de Catalog electronic Biblis, imediat ce a fost posibil, cele peste 60000 de cărţi sau documente din colecții au fost inventariate și înregistrate permițând metode noi de regăsire. Această acţiune a necesitat o muncă enormă, încununată de succes.

De asemenea, tot prin grija d-nei director Nataliei Doltea, manifestările culturale au avut deosebită profunzime. Un exemplu în acest sens sunt preocupările acesteia și implicarea în organizarea și derularea Festivalului „Miorița”, în mod special sesiunea de comunicări științifice. Responsabil de bibliotecă, și mai apoi director, d-na profesor Natalia Doltea a stimultat intens activitatea de cercetare și colectare în domeniul etno-folcloric din zonă, demers ce a dus până la urmă, tindem să credem, la deschiderea unui muzeu etnografic în Toplița.

Urmărind cursul diacronic al faptelor descoperim că, în 1991, biblioteca deținea în invetar și lucra cu mașini de scris, iar în anul 2000 se achiziționa primul computer.

În cadrul instituției au activat, pe perioadă mai lungă sau mai scurtă, bibliotecari dedicați acestei profesii. În deceniul șase, Maria Platon (1963), Voichița Moldovan (1964), deceniul șapte- opt, Varadi Elena, Braic Grigore (1963-1972), Doltea Alexandru (1969- 1971), Petraș Silvia, Doltea Natalia (1973-2008), Dușa Geta, Hurubă Maria (1970), Vodă Ana (1988- 1990), Țăran Petru, Țepeluș Tuca, în anii 90, Șerban Lucia (1986), Zamoșteanu Mihaela (Moș), Moldovan Marcela, Urzică Mioara (1992), Anghel Daniela (1997) Tifrea Doina (din 1995 până în prezent), Moldovan Adriana (1998), Muntean Aurel (2005). Bibliotecarii care activează în prezent sunt Tifrea Doina (economist), Ujică Aurica Maria (bibliotecar), Pașcan Aurora (bibliotecar), Lung Georgeta Maria (bibliograf), Lazăr Viorica (manager).

În prezent activitatea bibliotecii este reglementată de Legea 334, a Bibliotecilor.

Conducerea se realizează prin proiecte. Proiectele propuse și desfășurate de bibliotecă au în vedere trezirea interesului pentru activităţi de lectură și informare, implicarea în diverse demersuri culturale menite să stimuleze interesul pentru lectură. Se urmărește de asemenea  promovarea valorilor locale și universale, promovarea și dezvoltarea capacităților creatoare. Promovează inovația și bunul gust în toate domeniile.

Cataloagele de carte pot fi găsite in format electronic și pot fi accesate on-line de oriunde din lume, la fel şi blogurile şi pagina bibliotecii, care sunt eficiente intrumente de comunicare.

Serviciile oferite de bibliotecă s-au diversificat după diversitatea nevoilor, orientarea nouă pe care am ținut să nu o lăsăm în urmă în comunitate este spațiul de informare on-line. Informarea corectă în acest spațiu aproape nelimitat și gonflabil (datorită informațiilor nelimitate sau poate neverificate) este o nouă provocare și de aceea biblioteca are foarte multe de făcut pe această linie. Am putea spune că multitudinea de informaţii și fenomenul fake-news-ului aduc din nou biblioteca în prima linie pentru a lupta împotriva delăsării, minciunii și falsului.

Stocul de carte s-a diversificat și el, prelucrările și înregistrările multimedia la fel. Bibliotecarele de astăzi cunosc și folosesc, în interesul comunității toplițene, toate facilitățile internetului și ale aplicatiilor web 2.0.

Printre proiectele bibliotecii toplițene de azi se numără: Tabără de scriere creativă cu Florin Iaru, tabără de lb. Engleză cu Iacob Dan, Andra Borș, Filip Alexandra, Tabără de istorie locală, Revista literară Toplitera, Coase-ți ia, Reîntâlnire cu muzica îndrăgită, Punct Cultural Etnografic Toplitean, proiect de memorie locală, Biblionet (acces gratuit internet și cursuri de initiere utilizare calculatoare), Kod Kids, Bătălia Cărților și multe alte evenimente și workshopuri.

Pagina bibliotecii este www.bibliotecatoplita.ro iar informațiile, cât și capacitatea de a fi prompți în informarea comunității toplițene sunt la un click distanță.